Eliberarea emotiilor

Emotiile noastre sunt cuvintele sufletului nostru. Asa cum mintea comunica cu noi prin cuvinte, astfel si sufletul nostru are propriul lui vocabular, acela al emotiilor, iar corpul nostru prin senzatiile pe care le simtim in corp, de exemplu durere sau discomfort. Fiecare parte din noi are un limbaj propriu, trebuie doar sa fim atenti sa il intelegem.

De curand, am avut o perioada in care m-am simtit complesita de emotii. Da, chiar si persoanele care lucreaza intens cu ele si cunosc metode prin care s-ar putea ajuta singure, au momente cand se simt coplesite. Asa ca iata-ma pe mine, intr-o zi pe care am simtit sa mi-o dedic mie si sa ma ingrijesc de mine, cum am simtit ca sunt absolut coplesita de multe emotii ce s-au acumulat intr-o perioada de cateva luni si pe care, in ciuda tuturor terapiilor mele, eforturilor mele, constientizarilor mele, nu le-am gestionat cum trebuie sau eliberat.

Trebuie sa intelegi, draga cititorule, ca atunci cand noi nu ne lasam emotiile sa iasa la suprafata, cand le negam existenta si le respingem, cand le inabusim, ele se vor aduna si se vor aduna, iar la un moment dat vom ajunge ca oala sub presiune, si vom rabufni. Nu dispar pur si simplu de la sine, chiar daca noi in constientul nostru asa credem, pentru ca temporar dispar fiind inlocuite de alte ganduri care genereaza alte emotii.

Emotiile noastre nu sunt facute ca sa le tinem in interior sau ca sa le respingem. Atunci cand un parinte ii spune unui copil care plange pentru ca s-a lovit: "Nu-i nimic. Lasa ca trece" cu intentia de a il linisti si a il calma, efectul este ca acel copil va inabusi o emotie, daca se va opri din plans la cererea parintelui, fara sa elibereze de tot emotia. Emotie care mai tarziu, in functie de cat de traumatic a fost episodul pentru copil, va aparea la adultul din el sub forma de comportamente inexplicabile cauzate de diverse triggere emotionale care il fac sa se intoarca la acel episod inconstient si la emotia ce nu a fost eliberata atunci. De ce? Pentru ca emotia vrea sa fie traita si eliberata si atunci ea devine o emotie radacina pentru alte emotii care se vor lega de ea, prin experiente pe care le traim de-a lungul vietii si se suprapun peste aceasta. Multe dintre emotiile noastre ca adulti sunt strans legate de emotiile noastre radacina din copilarie.

Astfel se face ca mi-am dat seama in acel moment ca nu pot sa procesez totul singura, desi cunoasteam metode adecvate, era prea mult pentru mine sa duc. Asa ca am apelat la un ghid care lucreaza cu metoda cu care rezonez cel mai mult pe partea de eliberare a emotiilor si anume, metoda Sedona. Nu voi detalia aici exact cum este practica Sedona, pentru ca nu despre asta doresc sa discut acum, dar pot sa impartasesc ca a fost cea mai puternica eliberare constienta de emotii si traume din copilarie pe care am experimentat-o vreodata.

Aceasta sedinta m-a facut sa constientizez multe povesti din copilarie pe care am crezut ca le-am uitat, dar de fapt eu le ingropasem adanc in subconstientul meu. Pentru ca de fapt subconstientul nostru este ca un mare mare hard disk in care se stocheaza absolut toate amintirile noastre ce odata au fost constiente. Dupa ce ies din constient, le memoram in subconstient in ideea ca poate vreodata ne vor mai servi la ceva si cand vine momentul sunt readuse in constient, cam asa functioneaza.

Astfel ca daca trecem printr-un episod traumatic si in acel moment constientul vrea sa il respinga cat mai repede pentru ca ne face rau, el nu va disparea si gata l-am uitat, nu! Va fi ingropat in subconstient impreuna cu emotia pe care el a generat-o, neprocesata. Insa gandurile si emotiile noastre sunt interconectate, orice gand este legat de o emotie, iar emotiile sunt cele care ulterior declanseaza simtirea in corp. De exemplu atunci cand iti trece prin minte faptul ca ceva nu iti place, vei simti o emotie, fie dezgust, fie nemultumire s.a.m.d iar ulterior poate chiar vei simti o senzatie de greata sau gol in stomac.

Cand experimentam o emotie pozitiva, corpul se va simti bine iar gandurile noastre vor fi unele pozitive. Cand experimentam o emotie negativa, corpul nostru va avea tot felul de reactii, iar gandurile noastre vor fi pline de negativ si vom fi atrasi intr-o zona de vibratie foarte joasa, in care vor experimenta doar lucrurile nebenefice pentru noi.

Insa in momentul in care eliberam o emotie, aceasta practic isi pierde din puterea pe care o are asupra noastra, asupra gandurilor care sunt generate si asupra starii din corp. Pentru ca emotiile doar vor sa fie si dupa ce le lasam sa fie, ele si-au indeplinit scopul. Ne-au adus la cunostinta ca am experimentat ceva, care dorea sa ne faca sa constientizam ceva, o lectie pentru noi. Daca respingem emotia, lectia nu se invata, constientizarea nu se integreaza si atunci Universul ne va tot da si tot da experiente care sa readuca acea emotie la suprafata pana ne invatam lectia si constientizam ceea ce avem nevoie sa constientizam.

Asa ca lasati-va sa simtiti durere, lasati-va sa simtiti frustrarea, lasati-va sa simtiti frica, lasati-va sa simtiti ura sau dezgustul, lasati-va sa simtiti dezamagirea si lasati-va sa simtiti orice emotie care voi simtiti ca va sufoca pentru ca ea vrea sa iasa la suprafata. Oricat de greu vi s-ar parea, lasati sa iasa la suprafata ceea ce nu va mai este de folos si vrea sa iasa, nu va fie frica, va promit ca va fi bine apoi! Pentru ca desi este inconfortabil la inceput, veti vedea ca la final va veti simti mult mai bine si mai eliberati. Faceti loc la ce va serveste prin a elibera ce nu va mai serveste!

With love from me to you, R.